Banner ASOCIATIA GORJUL
 

 

Buton Acasa - Index

Membri Asociatiei

Galerie Foto Gorj

Despre Judetul Gorj

Atractii Turistice in Gorj

Agenda culturala in Gorj

Contact ASOCIATIE

 

Despre Judetul Gorj

„Simt în mine Gorjul de piatră, strunga, stâna şi sarica şi opincile de acasă”

TUDOR ARGHEZI

Gorjul reprezintă o străveche vatră de istorie, primele dovezi ale existenţei şi activităţii omului datând de peste 1.500.000 de ani, după cum atestă descoperirile arheologice din zona Dănciuleşti, Baia de Fier (Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului), Boroşteni (Peştera Cioarei), Curteana, Săcelu, Târgu-Cărbuneşti, Urdari.
Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (munţi, dealuri, văi, depresiuni, râuri, zonă calcaroasă, chei, peşteri) precum si prin obiectivele antropice pe care le deţine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereşti din secolele XVIII şi XIX, cule, case memoriale, mănăstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu, etc.) reprezintă un potenţial turistic de prim rang pentru România.

Farmecul deosebit al locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitate caracteristica gorjenilor si oltenilor in general.

Mănăstirile Gorjului au atras si atrag atât pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si frumos, prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite.
Mănăstirea Tismana a reprezentat sursă de inspiraţie pentru poetul Grigore Alexandrescu; dupa ce acesta a vizitat-o, a scris “Răsăritul lunii. La Tismana”.

Specificul meleagurilor gorjene este întregit de muzica traditională gorjenească, atât de bine reprezentată (Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga, Victoriţa Lacatuşu, Ion Ghiţulescu si multi altii).

„Gorjul este o regiune de suprize(...) Întâi, căci se cuvine să fie pus întâi, e gorjeanul. E el român, e el oltean, dar e mai mult decât atât, cu toate că va fi prea de-ajuns să rămâi şi fără alte originalităţi. E altfel de român şi altfel de oltean. Gorjeanul, comparat cu ceilalţi români, consideraţi pe judeţe, are nu ştiu ce are, ceva ca un lipici al lui, o noimă de aristrocraţie (...).

TUDOR ARGHEZI

Localizarea si caracterizarea judeţului Gorj

Aşezarea geografică. GORJUL este situat în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu şi superior al Jiului, de unde îi vine şi numele (Jiul de Sus).
Este situat între paralelele de 45°38’ latitudine nordică, pe Vârful Parângu Mare şi paralela   de  44°58’ latitudine nordică, în apropiere de localitatea Ţânţăreni şi între meridianul de  23°39’ longitudine estică ce trece în apropierea localităţii Alimpeşti şi meridianul de 22°6’ longitudine estică, pe Vârful Dobru din Munţii Godeanu.
Judeţul   Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, iar în vest şi sud- vest cu judeţul Mehedinţi, în sud cu  judeţul Dolj (Jiul de Jos) şi la est şi nord-est cu judeţul Vâlcea.
harta gorj.jpggorj pe HartaRomania21.gif 

Judeţul Gorj are o suprafaţă de 5602 km 2 , ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa României. O coordonată geografică importantă care îl traversează este paralela de 45° latitudine nordică ce trece  prin  sudul  localităţii Târgu-Jiu.
La  sfărşitul   secolului   al   XV-lea   (1497),   apare   prima   menţionare documentară despre Gorj, denumire slavonă care înseamnă „Jiul de Sus” sau „Jiul de Munte”, aşa cum Dolj înseamnă „Jiul de Jos”.


Relieful Gorjului este format din trei mari unităţi fizico-geografice care coboară în trepte de la nord la sud.
1. Carpaţii Meridionali, zonă muntoasă reprezentată de versanţii sudici ai Munţilor Parâng, Vâlcan şi Godeanu, în partea de nord a judeţului.
2. Subcarpaţii Getici; între văile Motru şi Gilort se numesc Subcarpaţii Gorjului, iar cei dintre Gilort şi Olteţ aparţin grupei Subcarpaţii Olteţului care se întind între Bistriţa Vâlceană şi Gilort, străbătuţi de Olteţ. Subcarpaţii formează cea de-a doua treaptă de relief a Gorjului care este constituită din două şiruri de culmi deluroase şi două ulucuri depresionare.
3.  Podişul  Getic  este  constituit  din  depozite  sedimentare  (nisipuri, pietrişuri, argile, marne) materiale erodate din munţi, cărate de râuri şi depuse în Bazinul Getic. În aceste depozite orizontale râurile au săpat văi largi (Olteţul, Amaradia, Gilortul, Jiul), însoţite de lunci şi terase cu interfluvii sub formă de culmi deluroase cu orientare şi înclinaţie de la nord la sud.
Aceste trei forme de relief, dispuse în trepte de la nord spre sud, ale judeţului Gorj coboară de la altitudinea de 2519 m, altitudinea cea mai mare din judeţul Gorj, în Vârful Parângu Mare, până la altitudinea cea mai mică de 100 m în lunca Jiului, în localitatea Picu, din comuna Ioneşti.
Masivele montane prezente în judeţ fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali. Existenţa unor roci foarte rezistente, granite, şisturi cristaline, calcare, în zona montană au creat numeroase văi şi culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. În zonă există platouri de nivelare ce au favorizat dezvoltarea unor localităţi în zona montană şi pot constitui un avantaj în exploatarea turistică a zonei ca una turistică. Expunerea sudică a zonei creează cadru favorabil dezvoltării turismului, cu perspective pentru turismul montan, de agrement şi turismul ecologic în sezonul estival. Pentru sezonul de iarnă expunerea sudică a masivelor montane constituie un impediment în păstrarea unui strat de zăpadă suficient pentru practicarea sporturilor de iarnă, acest lucru fiind posibil, în condiţii de rentabilitate a activităţii, doar la altitudini de peste 1400-1600 m, în funcţie de masiv.

Hidrografia judetului este dominată de raul Jiu spre care converg majoritatea apelor curgătoare ale judeţului. Jiul are doua izvoare – Jiul de Vest (format din mai multe pâraie ce izvorăsc din Munţii Vâlcan, Godeanu şi Retezat) si Jiul de Est ce-şi are izvoarele in versantul nordic al Parângului. În drumul său spre vărsare, Jiul străbate toate formele de relief: munte de la izvor la Bumbeşti-Jiu, Subcarpaţii de la Bumbeşti-Jiu până la Peşteana Jiu, Podişul Getic până la Craiova şi Câmpia Olteniei până la vărsare în Dunăre, în apropiere de Bechet.
Principalii afluenti ai Jiului (ce străbat) si Judeţul Gorj sunt râurile: Gilort, Motru, Tismana, Bistriţa Gorjeana, Jaleşul şi Şuşiţa.
Lacurile gorjului sunt in majoritate antropice (de acumulare), având  scop hidroenergetic şi au fost construite pe râurile: Cerna, Motru, Tismana, Bistriţa, Jiu, Gilort şi Olteţ.

În principal clima este temperat continentală, cu o mare varietate de nuanţe, ca urmare a poziţiei geografice, a circulaţiei atmosferice şi a componentelor de relief prezente. Temperatura medie anuală înregistrează valori diferite de la nord la sud: 0 grade C pe culmile de peste 2000 m şi 10,1 grade C la Târgu Jiu. Precipitaţiile au o distribuţie neuniformă în teritoriu şi scad de la nord la sud astfel: 1200 mm/an la peste 2000 m, 865mm/an la Novaci, 750mm/an la Târgu Jiu, 585 mm /an la Ţânţăreni. Stratul de zăpadă are o repartiţie neuniformă, în zona montană înaltă la peste 1500 – 1600 m durează 180-200 zile (Parâng, Vâlcan, Godeanu) iar grosimea lui poate atinge în zonele adăpostite 7-8 m. În zona munţilor mijlocii durata este doar de 140-150 zile şi scade până în podiş la 60-80 zile/an. Acest lucru poate permite dezvoltarea sporturilor de iarnă. În anumite zone sezonul turistic de iarnă poate dura din decembrie până în aprilie.
Vânturile dominante, pe culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar în zonele depresionare se face simţită prezenţa maselor de aer din sud şi sud-est de origine tropicală. Existenţa foehnului pe versanţii sudici ai munţilor produce în condiţiile unor temperaturi de 0 grade C, declanşarea avalanşelor. În depresiunile deluroase climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.

Vegetatia judetului Gorj cuprinde: etajul pajistilor alpine situate la mari înaltimi - domeniul drumeţiei montane prin panoramele pitoreşti ce se întâlnesc aici; etajul pădurilor de conifere, între 1400-1700 m, mai ales pe versanţii nordici, speciile predominante fiind molidul şi bradul. Prezenţa acestor păduri completează valorile de peisaj şi creează o ionizare negativă a aerului, benefică în climatoterapie; etajul pădurilor de foioase cuprind: fagul, gorunul, carpenul.

Fauna judeţului este foarte variată - capra neagră pe culmile alpine, ursul, mistreţul, lupul, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul în pădurile de foioase, unele specii mediteraneene: vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, numeroase specii de păsări precum şi o numeroasă fauna acvatică in râurile de munte (păstrăv, crap etc.).  Diveristatea faunei zonei reprezintă o atracţie importantă în special pentru turiştii străini pentru care există oferte ce includ activităţi de vânătoare si pescuit.
Frumuseţea deosebită a locurilor a determinat dorinţa de conservare, protejare şi o antropizare cat mai redusă. Astfel că, de-a lungul timpului in judeţul Gorj au aparut o serie arii protejate si rezervaţii naturale. Prima rezervaţie naturală din Oltenia a fost Rezervaţia Parâng, rezervaţie de interes geologic, floristic şi faunistic (căldări şi văi glaciare, morene, rarităţi floristice (floarea de colţ, faunistice (capra neagră)), în zona Lacului Gâlcescu şi împrejurimi.
În  anul  1955  sunt  declarate  rezervaţii:  Peştera   Cloşani,  Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Gura Plaiului (Tismana) şi ulterior Peştera Cioaca cu brebenei (Padeş).
In anul 1981  au  fost declarate rezervaţii şi monumente ale naturii în Gorj o serie de arii de la Tismana, Padeş, Novaci, Bumbeşti Jiu, Crasna, Baia de Fier, Polovragi etc.
Parcul National Defileul Jiului a fost infiinţat in anul 2005 şi se  întinde  pe  raza  localităţii Bumbeşti-Jiu  şi  a localităţilor Aninoasa şi Petroşani din judeţul Hunedoara, ocupând versantul estic  al  Munţilor  Vâlcan  şi  versantul  vestic  al  Munţilor  Parâng,  în  lungul Defileului Jiului.

Populatia şi aşezarile.
Conform datelor recensământului populaţiei din anul 2002 populaţia totală se cifra la 387.308 locuitori, având o densitate medie de 69, 1 loc/km pătrat. Resedinta se află în municipiul Tg-Jiu, existând alte 8 oraşe - Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Turceni, Tismana şi 61 de comune.
In judeţul Gorj există sate care in viitor vor putea deveni localitaţi turistice: Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Runcu - localităţi recunoscute pentru frumuseţea cadrului natural în care se află şi valorilor etnoculturale şi folclorice pe care le-au păstrat din generaţie în generaţie.
În câteva comune ale judeţului au existat centre artizanale cu tradiţie care şi-au pierdut importanţa în ultimii 15 ani şi care pot fi revigorate prin implicarea nucleelor de meşteri populari care mai produc articole tradiţionale: Tismana­-ţesături, Pocruia-ţesături, Câlni-Găleşoaia-olărit, Padeş, Polovragi, Baia de Fier­- împletituri, Teleşti-obiecte casnice din lemn. 
Prima aşezare atestată documentar (în anul  1385) este Mănăstirea Tismana, una dintre cele mai vechi mănăstiri din ţară, care stăpânea întinse domenii (munţi, păduri, vii, livezi, sate), bucurându-se de o atenţie deosebită din partea  domnitorilor Ţării Româneşti. În secolele XIV şi XV, peste 30 de sate din Oltenia făceau parte din domeniul Mănăstirii Tismana

Transporturile  în  judeţul  Gorj  sunt  transporturi  pe  uscat:  rutiere  şi feroviare.
Transporturile rutiere se fac cu mijloace auto, pe şosele, care în judeţul Gorj au o lungime totală de 1892 km, din care peste 330 km drumuri naţionale şi peste 1550 km drumuri de interes local (judeţene şi comunale).
Drumurile naţionale au fost în cea mai mare parte reabilitate (nou asfaltate iar unele şi largite).

Căile ferate in Gorj au o lungime de 324 km, prima linie de cale ferată, de la Filiaşi la
Târgu-Jiu prin Tărgu-Cărbuneşti fiind dată în folosinţă în anul 1888. S-au continuat lucrările spre nord,   începând  cu  anul  1924  şi  linia  ferată  Bumbeşti-Jiu - Livezeni  a  fost inaugrată în anul 1948.
Căile de acces in judeţul Gorj curpind: (căi rutiere) DN66 (E79) Deva - Petrosani (HD) -Defileul Jiului - Targu Jiu - Craiova;  DN67C Novaci - Pasul Urdele 2145 m - Sebes (AB), DN67 Targu Jiu - Ramnicu Valcea; DN67B Targu Carbunesti - Dragasani (VL) - Pitesti; (cale ferată): Simeria (HD) - Petrosani - Defileul Jiului - Tg. Jiu - Filiasi -  Craiova.

Economia
Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse, unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt reprezentate de depozitele de lignit  (Rovinari, Jilt si Motru), rezerve de petrol, gaz natural, depozite de calcar (in zonele de munte ale judeţului), marmură, argilă.
Urmare a rezervelor de care dispune, intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva, principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil - lignit in doua mari bazine, Motru si Rovinari, industria producatoare de electricitate, reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari, dar si prin productia in hidrocentrale.
Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani, contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj în ceea ce priveste dezvoltarea economica. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului.
O parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C.N.L.O. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. .
Alte ramuri ale industriei, mult mai slab dezvoltate in prezent sunt: industria prelucrării lemnului, industria textilă.
Principalele ramuri care absorb forţa de muncă in Gorj sunt: industria extractivă, agricultura ( porumb, grâu, cartofi, legume, fructe, viticultură), comerţul şi construcţiile.
Potrivit Institutului National de Statistica Gorj, rata şomajului in Judeţul Gorj, in anul 2009 era de aprox. 11 %.

Tabelul nr. 1 Şomerii înregistraţi şi rata şomajului in perioada 1991 – 2009



Anii

Şomerii înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
(număr persoane)

Rata şomajului
(%)

Total

Femei

Bărbaţi

Total

Femei

Bărbaţi

1991

2553

2099

454

1,2

2,0

0,4

1995

8031

5816

2215

3,9

6,1

2,0

2000

22859

10474

12385

12,8

12,6

13,1

2001

17967

8707

9260

10,3

10,5

10,2

2002

17533

8591

8942

10,8

11,5

10,2

2003

14550

6415

8135

9,1

8,7

9,5

2004

12419

5251

7168

8,0

7,3

8,6

2005

14252

6139

8113

9,3

8,6

10,0

2006

13234

5543

7691

8,8

8,0

9,6

2007

8205

4078

4127

5,6

6,0

5,2

2008

10994

5410

5584

7,3

7,9

7,0

2009

16464

7324

9140

10,9

10,8

11,1

Sursa datelor: http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=481 accesat in data de 14.dec11